Dextromethorphan (DXM) Piracetam Orange Discuție: Dextrometorfan (DXM) și Piracetam

HEISENBERG

ADMIN
ADMIN
Joined
Jun 24, 2021
Messages
1,645
Solutions
2
Reaction score
1,760
Points
113
Deals
666
Dextrometorfan (DXM) și Piracetam

Dextrometorfanul (DXM) acționează prin mai multe mecanisme, în principal ca antagonist necompetitiv al receptorului N-metil-D-aspartat (NMDA). Prin blocarea acestui receptor, DXM perturbă acțiunea glutamatului, care este un neurotransmițător excitator implicat în diverse funcții ale creierului, inclusiv cunoașterea, învățarea și memoria. Inhibarea receptorilor NMDA reduce semnalele excitatorii care ar trece în mod normal, rezultând în modificarea percepției senzoriale și a cogniției. Acest antagonism NMDA este unul dintre motivele pentru care doze mari de DXM pot produce efecte disociative, inclusiv senzații de detașare de corp și realitate modificată, similare cu efectele unor medicamente precum ketamina sau PCP.

În plus față de acțiunea sa asupra receptorului NMDA, DXM afectează și alte sisteme de neurotransmițători. Este un inhibitor al recaptării serotoninei (SRI), ceea ce înseamnă că crește nivelul serotoninei, un neurotransmițător implicat în reglarea dispoziției, emoțiilor și anxietății. Prin împiedicarea reabsorbției serotoninei în neuronii presinaptici, DXM prelungește activitatea acesteia în sinapsă, ceea ce poate contribui la senzații de euforie sau de creștere a dispoziției la doze mai mari. Cu toate acestea, această activitate serotoninergică crește, de asemenea, riscul de sindrom serotoninergic dacă este combinat cu alte medicamente care cresc serotonina, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sau inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO).

DXM este, de asemenea, un agonist al receptorului sigma-1. Receptorul sigma-1 este o proteină prezentă în multe părți ale creierului și ale corpului, implicată în reglarea răspunsurilor celulare la stres, neuroprotecție și eliberarea neurotransmițătorilor. Activarea receptorului sigma-1 de către DXM poate contribui la efectele sale de modificare a stării de spirit, inclusiv posibile sentimente de stimulare sau euforie ușoară. Agonismul receptorului Sigma-1 a fost, de asemenea, implicat în potențialele proprietăți neuroprotectoare ale medicamentului.

Un alt efect-cheie al DXM este capacitatea sa de a bloca recaptarea norepinefrinei, un neurotransmițător implicat în vigilență și răspunsul la stres. Acest lucru poate duce la creșterea activității sistemului nervos simpatic, care poate duce la efecte fizice precum creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale la doze mai mari. Acest efect adrenergic poate contribui, de asemenea, la senzațiile de stimulare și, uneori, de anxietate pe care le experimentează utilizatorii atunci când iau DXM.

Metabolitul DXM, dextrorfanul, contribuie, de asemenea, la profilul său farmacologic general. Dextrorfanul este produs în ficat de enzima CYP2D6 și are proprietăți antagoniste similare receptorilor NMDA, dar poate avea, de asemenea, efecte suplimentare asupra receptorilor sigma și receptorilor opioizi. Persoanele cu niveluri diferite de activitate CYP2D6 (din cauza diferențelor genetice sau a interacțiunilor medicamentoase) pot metaboliza DXM diferit, ceea ce poate afecta semnificativ intensitatea și durata efectelor sale.


Piracetamul acționează în principal prin modularea neurotransmisiei și creșterea neuroplasticității, deși mecanismul său exact nu este pe deplin înțeles. Acesta face parte dintr-o clasă de medicamente numite nootropice, sau amelioratori cognitivi, și este considerat prototipul acestei clase. Se crede că efectele piracetamului provin din interacțiunea sa cu diferite sisteme de neurotransmițători, inclusiv acetilcolina și glutamatul, precum și din influența sa asupra membranelor neuronale și a funcției neurovasculare.

Principala acțiune a piracetamului implică îmbunătățirea fluidității membranei neuronale. Acesta interacționează cu grupele polare de cap ale fosfolipidelor din membranele celulare, ceea ce crește fluiditatea membranei și, prin urmare, îmbunătățește funcția proteinelor legate de membrană, cum ar fi receptorii și canalele ionice. Această fluiditate crescută îmbunătățește transducția semnalului prin neuroni, sporind eficiența neurotransmisiei. În acest fel, piracetamul influențează pozitiv comunicarea dintre neuroni, care este crucială pentru procesele de învățare și memorie.

Piracetamul influențează, de asemenea, sistemul colinergic, în special prin creșterea utilizării acetilcolinei, un neurotransmițător important pentru memorie și funcțiile cognitive. Se crede că îmbunătățește neurotransmisia colinergică prin promovarea eficienței receptorilor colinergici din hipocampus, o regiune a creierului esențială pentru formarea memoriei. Prin stimularea activității acetilcolinei, piracetamul îmbunătățește procesele cognitive, cum ar fi învățarea, reținerea și reamintirea memoriei.

Piracetamul modulează, de asemenea, sistemul glutamatergic, în special receptorii AMPA, care joacă un rol-cheie în plasticitatea sinaptică - capacitatea creierului de a consolida sau slăbi sinapsele în timp, un mecanism fundamental pentru învățare și memorie. Prin acțiunea asupra acestor receptori, piracetamul îmbunătățește potențarea pe termen lung (LTP), care este procesul care întărește conexiunile sinaptice și stă la baza formării memoriei.

În plus, piracetamul are proprietăți neuroprotectoare. S-a demonstrat că acesta crește consumul de oxigen și glucoză în creier, ceea ce sporește eficiența metabolică, în special în condiții de hipoxie (disponibilitate scăzută de oxigen). Acest lucru îl face benefic în protejarea creierului de leziuni în timpul evenimentelor ischemice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau atacurile ischemice tranzitorii. De asemenea, se crede că îmbunătățește microcirculația prin reducerea agregării globulelor roșii și îmbunătățirea deformabilității membranelor celulare, permițând sângelui să curgă mai ușor prin capilarele mici, ceea ce îmbunătățește furnizarea de oxigen către țesuturile cerebrale.


Combinarea DXM și piracetam ar putea duce la o serie de efecte datorită interacțiunilor lor cu diferite sisteme de neurotransmițători.

Un efect potențial al combinării acestor două medicamente este o îmbunătățire a procesării cognitive și senzoriale. Rolul piracetamului în îmbunătățirea memoriei, a învățării și a eficienței sinaptice ar putea, în teorie, să atenueze unele dintre deficiențele cognitive cauzate de DXM, cum ar fi perturbarea memoriei sau concentrarea deficitară. Cu toate acestea, piracetamul nu contracarează în mod semnificativ efectele disociative ale DXM, ceea ce înseamnă că utilizatorii ar putea experimenta în continuare percepții modificate sau un sentiment de detașare de realitate.

Ambele medicamente influențează activitatea glutamatergică, deși în moduri diferite. Combinația poate duce la interacțiuni complexe în cadrul sistemului glutamatergic, putând modifica echilibrul dintre excitație și inhibiție în creier. Acest lucru s-ar putea manifesta prin efecte cognitive și senzoriale intensificate sau neregulate, cum ar fi sensibilitatea crescută la stimuli sau gândirea dezorganizată.

Efectele secundare cardiovasculare și legate de serotonină sunt, de asemenea, o sursă de îngrijorare. Capacitatea DXM de a crește nivelul serotoninei ar putea, atunci când este combinată cu alte substanțe serotoninergice, să sporească riscul de sindrom serotoninergic. Deși piracetamul în sine nu afectează în mod direct serotonina, influența sa asupra activității cerebrale generale ar putea exacerba efectele serotoninergice ale DXM, crescând șansa apariției unor simptome precum agitația, confuzia sau tremurul.

În concluzie, deși combinația de DXM și piracetam ar putea, teoretic, să îmbunătățească anumite funcții cognitive, aceasta prezintă și riscuri, în special din cauza efectelor lor suprapuse asupra neurotransmisiei și a potențialului de reacții adverse precum sindromul serotoninic sau disocierea intensă. Această combinație nu a fost studiată pe scară largă în profunzime, astfel încât efectele sale pot varia semnificativ în funcție de doză și de neurochimia individuală.

Nu am întâlnit date confirmate privind afecțiunile acute și fatale asociate cu această combinație.

🟠 Având în vedere cele de mai sus, recomandăm tratarea acestei combinații cu mare precauție.
 
Last edited by a moderator:
Top